Datapods la Telekom T-Challenge 2023

Asta e o retrospectivă a momentului care s-a dovedit a fi startul startup-ului nostru, Datapods. Când ne-am înscris la T-Challenge, Datapods era o idee la care noi (Lukas, Finn, David și eu) mai lucram din când în când, în timpul liber. După ce am câștigat, am făcut pasul și am început să lucrăm la Datapods cu normă întreagă. La un an după T-Challenge, Lukas și cu mine lucrăm de câteva luni la aplicație, colaborăm cu cea mai respectată profesoară de dreptul datelor din Germania, Louisa Specht-Riemenschneider, și am obținut o finanțare de 270k€.

‍

Să începem cu începutul.

Ce e, de fapt, T-Challenge?

T-Challenge e un concurs anual de inovație organizat de Deutsche Telekom și T-Mobile US. În fiecare an e altă temă. Când ne-am înscris noi, tema era Web3 în telecomunicații. Oricine se poate înscrie online: o persoană, o companie, un grup de cercetare sau orice altceva.

Concursul merge așa:

• Mai întâi e o înscriere deschisă. În seria noastră au fost aproape 400 de aplicații. Fiecare constă dintr-un pitch deck care prezintă ideea și câteva informații despre echipă.
• Apoi, după evaluare, cele mai bune aplicații trec în faza de dezvoltare. În 2023 au fost alese 18 companii.
• A treia etapă e așa-numita fază de dezvoltare. E o perioadă de trei luni în care echipele lucrează la idee și o aduc la viață, într-o formă sau alta. Scopul e să ai ceva de arătat la demo-ul și pitch-ul față în față.
• La final e Demo Day propriu-zis, unde toate echipele se adună la sediul Deutsche Telekom din Bonn, Germania, ca să-și demonstreze și să-și prezinte ideile într-un forum deschis. Juriul, format din directori seniori de la DT și de la TMUS, ascultă pitch-ul fiecărei echipe și decide câștigătorii.

‍

Anul trecut, când am concurat noi, au fost în total 6 premii: 3 mari premii de câte €100,000 și apoi 3 premii pentru categorii speciale, de câte €50,000.

‍

Acum, că am lămurit asta, să curgă povestea.

Am intrat în T-Challenge doar cu o idee. Ne jucam de ceva vreme cu conceptul de portofele pentru date personale și piețe de date, așa că ideea brută a ceea ce avea să devină Datapods exista deja.

Viziunea și misiunea noastră de acum le poți citi aici.

Înscrierea se face simplu: încarci un pitch deck. Mi-ar plăcea să spun că am petrecut multe nopți nedormite pe deck, dar realitatea e că am aruncat un pitch deck într-o zi și am mers cu el. Nu pentru că eram leneși, ci pentru că am aflat de T-Challenge cam cu o săptămână înainte de termen și n-am decis imediat dacă ne înscriem sau nu.

Pentru că am lucrat doar o parte dintr-o zi, pitch deck-ul pe care l-am încărcat nu era perfect. Prezenta ideea destul de slab și, din greșeală, am schimbat limba pe câteva slide-uri (tot deck-ul era în engleză, în afară de slide-ul echipei, care era în germană).

În cele din urmă, la 4 luni după înscriere, am fost selectați printre primele 18 echipe care trec în faza de dezvoltare. Din aproape 400 de echipe din toată lumea care s-au înscris.

Asta a fost în februarie 2023. Demo Day era la mijlocul lui mai. Deci puțin peste 3 luni ca să ne pregătim pentru demo. Ar trebui să fie ușor, nu?

Din păcate, în faza de dezvoltare lucrurile s-au cam zburlit. În program, fiecare echipă primea un mentor care s-o ajute să aducă ideea la viață.

Noi am fost puși cu un director senior de la T-Mobile US. Să-i spunem John.

Până atunci avuseserăm contact doar cu organizatorii T-Challenge, doi angajați ai Deutsche Telekom AG din Bonn. Cei doi erau organizatori foarte relaxați, fără ifose. Erau pur și simplu mulțumiți să-și facă treaba și, de aceea, nu ne-au scormonit ideea prea tare. De fapt, deloc. Cunoșteam bine genul ăsta de oameni, pentru că lucrasem la Deutsche Telekom 3 ani în timpul studiilor. Sediul din Bonn funcționa aproape ca o agenție guvernamentală: lent, constant și foarte atent la comunicare și conformitate.

John era altfel. Era un lider profund tehnic, cu o atitudine clară de tipul „gata cu prostiile”. Până în punctul ăla, noi mergeam liniștiți cu ideea noastră frumoasă și cu pitch deck-ul. Dar el a văzut dincolo de asta. A văzut că eram, de fapt, doar patru tipi care n-aveau nimic de arătat, în afară de un vis mare.

În realitate, tot ce aveam era un site neterminat și câteva designuri despre cum ar funcționa produsul. (Designurile veneau dintr-o comandă de $20 pe Fiverr, iar designerul n-a avut de lucru decât cu niște schițe desenate de mână, despre ce credeam eu că ar putea fi o interfață bună).

Așa arăta:

Privind înapoi, a fost chiar bine pentru noi să ne ia cineva ca John la rost. Aveam 3 luni până la demo și nimic de arătat. Dacă voiam o șansă serioasă să câștigăm, chiar aveam nevoie de palma aia care să ne trezească.

Așa că ne-am pus 2 priorități pentru demo și pitch la finală:

• Ne trebuia un demo vizual funcțional (ideal, pe web) despre cum ar arăta produsul pentru utilizatori. Trebuia să fie frumos proiectat, ca oamenii să treacă cu vederea faptul că nu exista funcționalitate reală.
• Ne trebuia o prezentare arătoasă și, mai important, concisă, plus un pitch pe care să-l ținem ca piesă centrală pe scenă. Cum eu țineam pitch-ul, eu scriam și textul.

‍

Cu trei luni înainte, n-aveam nimic din toate astea.

Și, cum toți aveam angajamente cu normă întreagă, împărțite între job, școală și viață, n-aveam prea mult timp să le facem noi înșine.

Așa că am decis să mizăm și mai tare pe magia care e Fiverr. Problema cu strategia asta era că, de obicei, dacă pui alți oameni să lucreze pe problemele tale, costă bani. Iar ca 4 studenți cu o idee, n-aveam tocmai mulți bani.

Dar exista o sumă disponibilă, mică ce-i drept (pentru o companie). Cu câteva luni înainte, cofondatorul meu David se înscrisese la HSG Entrepreneurial Talents Program, un incubator de startup-uri al Universității din St. Gallen, și, ca parte din program, primisem 4000 CHF.

Bine, deci aveam trei luni și un buget de ~4k€ ca să producem un demo și un pitch convingătoare, fără experiență anterioară în design, pitch-uri sau dezvoltare frontend. Floare la ureche, nu?

Care era, deci, planul?

‍ Să vorbim cu fondatori experimentați, care au construit produse în timp scurt? Să recrutăm prieteni buni la design și frontend, să ne ajute? Să cheltuim niște bani pe 2-3 designuri de probă de la freelanceri diferiți și să-l alegem pe cel mai bun? Să vorbim cu juriul și cu mentorii, ca să aflăm ce vrea juriul, de fapt, să vadă?

Sau să aruncăm jumătate din buget pe un singur freelancer, ca să proiecteze toată aplicația, fără să fi lucrat vreodată cu el, și să-i dăm doar schițe desenate de mână ale aplicației, pe care le desenaserăm aproape fără feedback?

...

Ai ghicit: bineînțeles că am mizat. Dar abia după ce am stat două luni și n-am realizat mare lucru din ce am fi putut prezenta. Cele două luni le-am petrecut săpând în componentele tehnice și juridice pe care se sprijinea proiectul. După ce am prins mai bine subiectul, am pornit prima comandă ca să ne proiecteze produsul, chiar la sfârșitul lui martie, cu 1,5 luni înainte de demo.

Ca să ne maximizăm cu adevărat șansele, designerul avea nevoie de tot inputul pe care i-l puteam da. Așa că, firește, i-am trimis pitch deck-ul cu care ne înscriseserăm, un link către site și câteva schițe desenate de mână despre cum credeam noi că ar trebui să arate aplicația.

Da, exact asta am făcut. Ca reper, așa arăta site-ul nostru pe atunci. Era funcțional, dar nu era tocmai bine proiectat.

Am așteptat 2 săptămâni să vină primul design. Și, na! Omul nostru a livrat calitate. Asta a scos dintr-o simplă schiță desenată de mână:

Bine, cu asta puteam lucra clar. Aveam, în sfârșit, un design real.

Tot ce mai aveam de făcut era să-l transformăm în ceva cu care judecătorii să poată interacționa cu adevărat, iar cel mai bine ar fi fost o aplicație web. Dar toată experiența mea de frontend se reducea la site-uri rudimentare pe Flask și, cu timpul pe care îl aveam, nu puteam să mă apuc să învăț ceva ca React ca să construiesc asta.

Salvatorul nostru a fost, din nou, Fiverr. Am plătit un alt freelancer, de data asta un dezvoltator frontend, în total $896.42, ca să ia designul și să-l transforme într-o aplicație web pe care s-o putem pune online. Din nou, multe lucruri puteau merge prost, iar când am pornit dezvoltarea era jumătatea lui aprilie. Nu aveam absolut nicio marjă de eroare.

Dacă comanda asta eșua, probabil ne rămâneau cam 2 săptămâni până la demo și niciun ban ca să încercăm altceva.

Dar, împotriva oricăror așteptări, dezvoltatorul s-a ținut de cuvânt și a livrat un demo arătos și, mai important, un demo destul de interactiv ca să-l folosim la stand în ziua demo-ului. (Și i-a luat doar o săptămână. Tip de treabă.)

Dacă vrei să vezi demo-ul, încă e live aici: demo.datapods.app

Gata, un obiectiv bifat. Chiar aveam ceva de arătat la stand.

Cu 3 săptămâni rămase, ne-am concentrat în sfârșit pe arhitectura tehnică și pe pitch. Esențial: pitch-ul dura doar 5 minute, cu 2-3 minute de întrebări, iar judecătorii veneau la stand pentru demo înainte de pitch. Nu trebuia să pierdem timp în pitch explicând ideea sau modelul de afaceri și ne puteam concentra doar pe poveste.

Asta era foarte mult împotriva sfatului mentorului nostru, John, care voia să ne concentrăm pe tehnologie și pe produs. Ne-a spus să demonstrăm că putem chiar executa și construi un produs de genul ăsta, ceea ce, firește, n-aveam nicio dovadă că putem. Într-o mutare care s-a dovedit corectă, i-am ignorat complet sfatul și ne-am concentrat pe poveste.

Ca în orice poveste bună, ne trebuia un personaj negativ. Așa că, firesc, primul slide din pitch deck avea o poză mare cu nimeni altul decât Mark Zuckerberg:

Scopul pitch-ului era să comunicăm nevoia din spatele ideii, adică ce problemă rezolvăm, și cum ar funcționa soluția noastră împreună cu portofoliul de produse DT/TMUS. Trebuia să convingem juriul că există o nevoie reală pentru soluția noastră și că Telekom ar avea de câștigat lucrând cu noi. Și toate astea într-un pitch de 5 minute.

Ăsta e pitch deck-ul cu care am rămas. Cred că prinde și problema, și colaborarea posibilă destul de bine, fără să fie supraîncărcat cu informații.

În săptămâna dinaintea pitch-ului am încărcat deck-ul. Cu pitch deck-ul la locul lui, eram gata.

Ziua demo-ului

A venit ziua demo-ului. Cofondatorii mei, Finn și David, au călătorit la Bonn și ne-am dus să ne montăm standul.

Și a mers... absolut fără cusur! Juriul a cumpărat ideea din prima. La al doilea demo, Claudia Nemat, membră a consiliului pentru inovație și tehnologie la DT, a sărit chiar ea și le-a explicat colegilor ei americani cum funcționează modelul nostru de afaceri. Înarmați cu demo-ul vizual și pregătiți cu o poveste bună, am dat tot ce aveam.

Aici e o poză cu o parte din consiliul de administrație al DT la standul nostru:

Următorul pas era pitch-ul pe scenă. Cum eram a doua echipă care prezenta, știam că trebuie să lăsăm o impresie care să țină, dacă voiam o șansă la premiu. Există un video complet al pitch-ului, dacă te interesează:

Și asta a fost. După pitch, treaba grea era gata. Tot ce puteam face era să așteptăm. Aveam cam 3 ore până să decidă judecătorii câștigătorii, iar ceremonia avea loc mai târziu, seara.

Bineînțeles, știi deja ce s-a întâmplat. Până la urmă am câștigat premiul pentru soluția cea mai orientată către client și un premiu de 50.000€. Iată momentul victoriei, din transmisiunea live:

Privind înapoi

Privind retrospectiv, succesul nostru la T-Challenge a fost rezultatul unui amestec magic de noroc și de faptul că am scos tot ce se putea din resursele limitate. Fără banii din premiu, probabil n-am fi avut resursele să urmărim Datapods cu normă întreagă.

Într-un fel, premiul ne-a permis chiar să ne ținem promisiunile din pitch. Acum, cam un an mai târziu, am realizat multe: am strâns peste 300k€ finanțare în total, lucrăm cu cea mai renumită profesoară de dreptul datelor din Germania și suntem pe punctul de a lansa prima versiune a aplicației.

Dacă vrei să fii printre primii care încearcă aplicația când intră în beta, înscrie-te pe lista noastră de așteptare apăsând butonul Înscrie-te din partea de sus a paginii.

Dacă cineva dă peste articolul ăsta și lucrează acum la propria înscriere la T-Challenge, scrie-mi liniștit pe LinkedIn. Te ajut cu drag.

Cu bine, Jakob

‍

‍